Mauro carlos pierderea în greutate brutărie

Cantuniari, Mihai trad. Întradevăr, influenţat încă, la data scrierii romanului:de gândirea lui Jean-Paul Sartre, autorul peruan avea să evolueze cu timpul spre concepţia şi atitudinea lui Albert Camus, după cum se desprinde şi din excelenta sa carte Entre Sartre y Camus, Puerto Rico, Ed.

Huracán n. Când se-alesese praful de Peru? Un stol de băieţandri se strecoară printre maşinile oprite la semaforul de pe Wilson, trâmbiţând titlurile ziarelor de după-amiază, şi el o ia, încet, spre Colmena.

anul LXI * nr ( ) * octombrie - noiembrie 2010 cronica literarã

Cu mâinile-n buzunare, cu capun jos, se îndreaptă, flancat de mulţimea trecătorilor, spre Piaţa San Martín. El era ca Perul, el, Zavalita, se-alesese praful şi de el cândva, într-un moment anume. Gândeşte: când? În faţa Hotelului Crillon, un câine vine să-i lingă picioarele: şi dacă eşti vreo potaie turbată?

Perul la pământ, Carlitos la pământ, toţi dărâmaţi. Gândeşte: nimic de făcut. Vede o coadă lungă la staţia de autobuze spre Miraflores, traversează piaţa şi dă de Norwin, hei frăţioare! Nu pare beat încă, Santiago se-aşează şi face semn lustragiului să se-ocupe şi de pantofii lui. Ţi se pare mai acătării pagina cu Editorialul decât Ştirile locale?

Gândeşte: atunci —. Vin devreme, mi se dă tema, mauro carlos pierderea în greutate brutărie ţin de nas şi-n două-trei ore, gata, trag lanţul şi poftim editorialul.

Te ţii departe de ştire, or ziaristica e ştirea, Zavalita, convinge-te. O să crăp tot la Faptul divers, e clar.

Abordează teme de cultură filologică generală: originea limbii; limba, ca fapt istoric, social, sistemic și semiotic; taxonomia limbilor; profilul Abordează teme de cultură filologică generală: originea limbii; limba, ca fapt istoric, social, sistemic și semiotic; taxonomia limbilor; profilul romanic al limbii române etc. În final, se referă la raporturile lingvisticii cu științele afine: retorica, logica, semiotica, stilistica și pragmatica.

Apropo, a murit Carlitos? Acum se jură pe toţii sfinţii că se lasă de băutură; a intrat frica-n el. A dat buzna-n stradă gol-puşcă, zbierând.

Pe Norwin îl pufneşte râsul şi Santiago închide ochii: casele din Chorrillos sunt cuburi cu zăbrele, peşteri cu pereţii crăpaţi de cutremure, înăuntru zac claie peste grămadă ţoale, vechituri şi prăfuite bătrânici aproape putrede, cu papuci, cu varice. O biată siluetă fuge printre cuburi, zbierătele ei tulbură dimineaţa uleioasă şi întărită furnicile, scorpionii şi scoropendrele care o urmăresc.

Obezitatea abdominala

Asta-i, Carlitos, ce să-i faci, fiecare se apără de Peru cum poate. Dar nu există ziarist abstinent, Zavalita. Băutura te inspiră, zău, convinge-te.

Lustragiul a terminat cu Norwin şi-acum dă cu vacs pe pantofii lui Santiago, fluierând de zor. Păi tembelii se plângeau de nerecunoştinţa ta, Zavalita, ziceau să mai vii şi tu să-i vezi, ca-nainte. De nu cumva, Zavalita, dacă tot ai timp liber berechet, te-oi fi apucat să lucrezi şi-n altă parte? Dar cine ştie de nu mi s-o năzări să m-apuc iar de Drept.

Pagina editorială e sfârşitul, Zavalita. Ca mâine te văd avocat, lăsându-te de ziaristică. Parcă te văd ajungând un burghez. Cam târzior să mai devin burghez. Faptul divers îl termină pe om, vezi şi tu, convinge-te. Feţe bărbăteşti, ochi opaci şi învinşi zăbovind peste mesele Barului Zela, mâini ce se-ntind după scrumiere şi pahare cu bere.

Ce urâtă era lumea asta, Carlitos avea dreptate.

• anul LXI * nr ( ) * octombrie - noiembrie cronica literarã - PDF Free Download
• Pierde grăsime în jurul abs
• Placinta de dovleac Pieptul Crust Camera de decorare de la etajul al doilea al fabricii lui Carlo, afacerea familiei mele din Hoboken, New Jersey, este ca și cerul pe pământ pentru mine.
• Pierdere în greutate acoperită de o toronto |
• Calaméo - Mirela Ioana Borchin Dorcescu, Prelegeri de lingvistică Converted
• Zumba zilnic pentru a pierde în greutate

Gândeşte: ce-o fi cu mine azi! Lustragiul pune pe fugă, vânturând din mâini, doi câini ce gâfâiau printre mese. Devin plicticoşi la culme, dimineaţa asta i-au mai dedicat o pagină. Bah, asta mă plictiseşte mai puţin decât să scriu despre Cuba sau Vietnam.

Uite că nu mai e coadă, mă duc să iau autobuzul. Mai las-o pe nevastă-ta, Zavalita. Hai să retrăim timpurile bune. Mda, timpurile bune: poate atunci. Altă dată, frăţioare. Uf, dar ştiu că te-a îmbrobodit, te-ai pârlit rău, Zavalita. Da, dar nu din pricina asta, frăţioare. Norwin ţine morţiş să-i plătească berea şi lustruitul pantofilor, apoi îşi strâng mâna. De ce toate valsurile creole sunt în halul ăsta de tâmpite? Gândeşte: ce am azi?

Stă cu bărbia în piept şi cu pleoapele întredeschise, trage cu coada ochiului la burtică: la naiba, Zavalita, te-ai cam rotunjit, şi umflătura asta-n sacou!

Să fi-nceput totul de când s-a pus pe băut bere? Adică cu cinşpe, douăzeci de ani în urmă? Patru săptămâni de când nu mauro carlos pierderea în greutate brutărie mai văzut pe mama, pe Teté. Cine-ar fi zis că Popeye va termina Arhitectura, Zavalita, cine că vei ajunge să scrii editoriale contra câinilor din Lima? Gândeşte: încă puţin şi mă văd burtos. O să meargă la baia turcească, o să joace tenis la Terrazas, în şase luni o să-şi topească burdihanul de nu s-o mai cunoaşte, şi iar o să aibă-un pântec neted ca la cinşpe ani.

Pierdere în greutate acoperită de o toronto

Totu-i să se zorească niţel, să-şi învingă apatia, să se scuture cât de cât. Gândeşte: sportul, asta-i soluţia. Şi iată parcul Miraflores, Quebrada, el Malecón, fii bun şi-opreşte la colţul cu Benavides, maestre. Coboară, se-ndreptă spre Porta, cu mâinile-n buzunar şi cu capu-n piept, ce naiba am azi? Cerul e tot mohorât, atmosfera e şi mai cenuşie, a-nceput burniţa: picioruşe de ţânţari pe piele, dezmierdări ca de păianjeni.

Ba nici atât, ci o senzaţie şi mai fugară, şi mai neplăcută. Până şi ploaia a luat-o razna-n ţara asta. Gândeşte: măcar să fi plouat cu găleata.

Povesti de succes 2021, Iunie

Ce filme-or rula la cinematografele Colina, Montecarlo, Marsano? Dar mai mult ca sigur că Ana şi-a notat deja cine ştie ce dramă mexicană din ziare, ce naiba-am azi? Gândeşte: dacă cenzura ar interzice melodramele mexicane, m-aş certa mai rar cu Ana. Or să se plimbe prin Malecón, or să fumeze pe sub streşinile de ciment din Parcul Necochea simţind cum rage marea-n întuneric, or să se-ntoarcă acasă la Vila Spiriduşilor ţinânduse de mână, o să ne ciorovăim iubito, o să flecărim verzi şi uscate iubito, şi printre căscături Huxley.

Cele două camere se vor umple de fum şi de miros de untdelemn încins, ţi-e tare fomică iubiţel? Deşteptătorul de dimineaţă, apa rece-a duşului, autobuzul, mersul printre funcţionari pe Colmena, vocea directorului, preferi greva bancară, Zavalita, criza din industria pescuitului sau Israel?

Parcă-ar merita totuşi să-şi bată capul niţel şi să-şi ia licenţa-n Drept. Gândeşte: cum s-o mai iei de la capăt? Uşa apartamentului e deschisă, dar nu apare Hărmălaie, poznaş, ţopăind, zgomotos şi efuziv după cum i-e felul. De ce laşi uşile vraişte când te duci la băcan, iubito? Aş, nici pomeneală, Ana-i acolo, ce-i cu tine? Nişte negri scârboşi, dragule. L-au azvârlit în camion.

L-au furat, lau furat. O sărută pe tâmplă, linişteşte-te iubito, o mângâie pe faţă, hai zi-mi cum a fost, o duce înăuntru ţinând-o pe după umeri, nu te mai smiorcăi prostuţo. Nişte haidamaci, nişte negri cu mutre de-ocnaşi.

Eu îl duceam în lesă, cum trebuie. Mi l-au smucit, l-au aruncat sus în camion, mi l-au furat. N-o să păţească nimic, nu fi proastă. Parcă-nţelegea, scumpule.

Mama lor de pramatii, ei las c-o să le trântesc eu un tărăboi de-or să mă pomenească. Înşfacă haina pe care o aruncase înainte pe-un scaun şi face un pas spre uşă, dar Ana-l opreşte: să mănânce-ntâi ceva, iute, dragule.

Universitãþii nr. Eugen Criºan tel sau Revista Steaua încurajeazã dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identificã neapãrat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art.

Are o voce dulce, gropiţe-n obraji, ochii trişti, e palidă. Era să uit de ea cu tot necazul ăsta, scumpete. Mănâncă amândoi pe-apucatelea, fără să-şi vorbească, pe măsuţa lipită de fereastra ce dă în curtea interioară a Vilei: pământ cărămiziu aidoma celui de pe terenurile de tenis de la Terrazas, un drumeag sinuos de pietricele şi, pe margini, tufe de muşcate. Ce-i drept, crema s-a răcit, o peliculă de grăsime mânjeşte farfuriile, crevetele parc-ar fi de tinichea. Sărăcuţu, mauro carlos pierderea în greutate brutărie.

Păi vezi, păi vezi? Ana se văicăreşte şi mai abitir; înseamnă că şi ţie ţi-e fiică să nu-l omoare, iubitule. Acuş ţi-l aduc, o să vezi.

Îi duc pe maidanul de după Podul Armatei. Daţi fuga, cumnatului meu i-au omorât un chihuahua, o raritate de căţeluş. Coboară la Paseo Colón, în Piaţa Bolognesi găseşte un taxi, dar şoferul nu ştie unde-i maidanul, don. Un vânzător de îngheţată din Piaţa Doi Mai îi pune pe calea cea bună: ţineţi-o drept înainte până daţi de-o pancardă aproape de râu, scrie pe ea Depozitul Municipal de Câini, acolo-i.

E un fel de stadion cât toate zilele împrejmuit cu-n zid părăginit din cărămizi de culoare căcănie — culoarea Limei, gândeşte, culoarea Perului —, înconjurat la rândul lui de magherniţe care, în depărtare, se tot amestecă şi se învălmăşesc până se preschimbă într-un labirint de mlaştini, rogoz, ţigle, tinichea. Mârâieli înfundate, îndepărtate.

E o clădire dărăpănată lângă intrare, o tăbliţă zice Administraţia. Cu mâneci suflecate, cu ochelari pe nas, chel, un bărbat moţăie într-un birou plin cu hârtii şi Santiago bate-n masă: iau furat câinele, i l-au smuls nevesti-si din mâini, omul tresare speriat, la dracu, n-o să las lucrurile aşa. Ceva mai mult respect. Şi haimanalele care-au atacat-o pe soţia mea or să aibă de ce să-şi muşte mâinile, v-asigur. Atunci trebuie să fie printre cei aduşi cu camionul.

Şi să nu mai fie-n halul ăsta, prietene ziarist, că nu-i nimeni de vină. Vocea îi este tembela, somnolentă ca şi ochii, amară ca şi ridurile din colţurile gurii: şi ăsta-i la pământ, altă dărâmătură.